Εκτύπωση του άρθρου

ANGELA MARINESCU 

 

ANGELA MARINESCU (γεννημένη Basaraba-Angela Marcovici la 8 iulie 1941, Arad)
„scrisul este deşert cu sânge în loc de nisip”
Angela Marinescu, „Parcul”

Το όνομα Angela Marinescu είναι ψευδώνυμο, όπως και το Basaraba Matei.
Δημοσίευσε περισσότερες από 15 ανθολογίες ποιημάτων. Οι πιο πρόσφατες είναι: Cocoșul s-a ascuns în tăietură/Ο Αλέκτορας κρύφτηκε στην σχισμή(1996), Fugi postmoderne/Μεταμοντέρνες δραπετεύσεις (2000), Îmi mănânc versurile/Καταβροχθίζω τους στοίχους μου (2003), Limbajul dispariției/Το γλωσσάριο της εξαφάνισης (2006), Întâmplări derizorii de sfârșit/Γελοίες περιπέτειες του τέλους (2006) και Probleme personale/Προσωπικά ζητήματα (2009).

Έχει δημοσιεύσει έναν τόμο με δοκίμια, Satul în care mă plimbam rasă în cap/Το χωριό όπου περπατούσα με ξυρισμένο το κεφάλι, 1996, καθώς και ένα Jurnal scris în a treia parte a zilei/Ημερολόγιο γραμμένο στο τρίτο μέρος της ημέρας, 2004.

Στη βιβλιογραφία της, εκτός από ποίηση, υπάρχουν επίσης μερικές ανθολογίες που δημοσιεύθηκαν στη χώρα ή στο εξωτερικό, στα Αγγλικά, Γερμανικά, Πολωνικά.

Έλαβε πολλά βραβεία, όπως το βραβείο Nichita Stanescu το 1990 και το βραβείο Ρουμανικής Ένωσης Συγγραφέων το 2000.

Τον Σεπτέμβριο του 2006, κατά τη διάρκεια μιας τελετής που πραγματοποιήθηκε στην αίθουσα του Δραματικού Θεάτρου στο Botosani, της απονεμήθηκε το Εθνικό Βραβείο Ποίησης "Mihai Eminescu" για την Opera Omnia. Ταυτόχρονα, το Τοπικό Συμβούλιο αποφάσισε να απονείμει στην βραβευμένη τον τίτλο «Επίτιμος Πολίτης του Δήμου Μποτοσάνη». 

Άλλο σημαντικό βραβείο είναι το Βραβείο „Gheorghe Crăciun” για Opera Omnia, το 2015, που απονέμει το περιοδικό Observator cultural.

„Η ποιητική εμπειρία σημαίνει μια πράξη με ποιητικό σκοπό”, έλεγε η Angela Marinescu στο δοκίμιο „Despre experienţa poetică/Περί την ποιητική εμπειρία”, δημοσιευμένο στο περιοδικό  „Vatra”, το 1987, και αναδημοσιευμένο στον τόμο με δοκίμια „Satul prin care mă plimbam rasă în cap/Το χωριό όπου περπατούσα με ξυρισμένο το κεφάλι”. ¨Όταν ξαναδιαβάζεις την ποίηση της Angela Marinescu, δεν μπορείς να αποφύγεις την αίσθηση ότι, στην περίπτωσή της, η ποίηση είναι βίωμα - στο όριο της διαύγειας, στο όριο της τρέλας – μέσα στη λέξη. Πιο συγκεκριμένα, η ποιητική εμπειρία είναι αυτή η εμπειρία που βρίσκει την εκπλήρωσή της, την μορφή στη λέξη (τα υπόλοιπα είναι μόνο μέτριες, εφήμερες εμπειρίες)…υπάρχουν, στην ποίηση της Angela Marinescu, συχνές αλλαγές στο πρόσωπο, στις οποίες το εγώ αυτό-αναλύεται, εμμονικά, σε διαφορετικές υπάρξεις και καταστάσεις. Έχουμε, λοιπόν, μια βιογραφική ποίηση στην οποία η εμπειρία εξαλείφεται στην ουσία (Raul Popescu-περιοδικό Literomania)

*******

ANGELA MARINESCU (născută Basaraba-Angela Marcovici la 8 iulie 1941, Arad)
„scrisul este deşert cu sânge în loc de nisip”
Angela Marinescu, „Parcul”

Numele Angela Marinescu este un pseudonim, precum și Basaraba Matei.

A publicat peste 15 volume de versuri. Cele mai recente sunt: Cocoșul s-a ascuns în tăietură (1996), Fugi postmoderne (2000), Îmi mănânc versurile (2003), Limbajul dispariției (2006), Întâmplări derizorii de sfârșit (2006) și Probleme personale (2009).[3]

A publicat un volum de eseuri, Satul în care mă plimbam rasă în cap, 1996, precum și un Jurnal scris în a treia parte a zilei, 2004.
În bibliografia sa, pe lângă poezie, mai figurează și câteva antologii editate în țară sau în străinătate, în limbile engleză, germană, poloneză.

A primit numeroase premii, printre care premiul Nichita Stănescu în 1990 și premiul Uniunii Scriitorilor din România în 2000.
În luna septembrie 2006, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în sala Teatrului Dramatic din Botoșani, i-a fost decernat Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Totodată, Consiliul Local a hotărât să-i acorde laureatei titlul de „Cetățean de onoare al municipiului Botoșani”.
Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia, pe anul 2015, decernat de Observator cultural.
„Experienţa poetică înseamnă un act cu finalitate poetică”, afirma Angela Marinescu (pe numele ei adevărat Basaraba-Angela Marcovici) în eseul „Despre experienţa poetică”, apărut în revista  „Vatra”, în 1987, şi republicat în volumul de eseuri „Satul prin care mă plimbam rasă în cap”. (Re)citind poezia Angelei Marinescu, nu poţi evita sentimentul că, în cazul ei, poezia este trăire – la limita lucidităţii, la limita nebuniei – în cuvânt. Mai exact, experienţa poetică este acea experiență care îşi găseşte împlinirea, forma în cuvânt (restul sunt doar experienţe mediocre, efemere)…. există, în poezia Angelei Marinescu, dese schimbări la faţă, în care eul se analizează, obsesiv, în diferite ipostaze şi situaţii. Avem, prin urmare, o poezie biografică în care experienţa este sublimată până la esenţe. (Raul Popescu-Literomania)

Μετάφραση από την Άντζελα Μπράτσου

 


Τρία ποιήματα
Μετάφραση από την Άντζελα Μπράτσου

 

 

ΑΥΤΗ Η ΝΥΧΤΑ

Αυτή η διψασμένη για αγάπη νύχτα
μου αναβλύζει από το στήθος  όπως τότε, πολύ πριν,
όταν ακόμη πολύ νέα, έφτυνα αίμα πάνω στους γεμάτους καπνό τοίχους του νοσοκομείου στην κορυφή του βουνού.
στις χαμένες και άρρωστες περιπλανήσεις/περιπάτους μου 
ο δρόμος ανάμεσα στα έλατα ξεσπούσε απευθείας από τους πνεύμονες
σαν ένα ασημένιο τόξο εμποτισμένο με ρητίνη
ή ίσως σαν μια λέξη που προκαλεί τη σεξουαλική πράξη
ή, πιο συγκεκριμένα: την καθαρή ευχαρίστηση.
ένας αρουραίος με ακολουθεί παντού.
 

ACEASTĂ NOAPTE

Această noapte însetată de dragoste
îmi țâșnește din piept precum atunci, de mult, 
când încă foarte tânără scuipam sânge pe pereții
plini de fum ai spitalului din vârful muntelui.
în plimbările mele rătăcite și bolnave
drumul printre brazi izbucnea direct din plămâni
ca un arc de argint înmuiat în rășină
sau poate ca un cuvânt care provoacă actul sexual
sau, mai exact: plăcerea pură.
un șobolan mă urmărește pretutindeni.
 

ΝΥΧΤΑ ΙΟΥΝΙΟΥ
 

Μια νύχτα του Ιουνίου, όταν ο αέρας έγινε μαχαίρι
κάποιος αφαίρεσε τη μάσκα του. Αντ' αυτής έμεινε
ένα Ματ Γυαλί χλευάζοντας πάνω από τα κεφάλια μας.
και είπε, τίποτα δεν παραμένει από αυτό που είναι το ελάχιστο
πολύ βίαιο και πολύ βαθύ.

Στη σελίδα του τρελαμένου
η μυρωδιά του καπνού του φθινοπώρου καίει

Σε αυτή τη Μαύρη Σήραγγα ορμούμε σαν μύγες
είπε ο Αόρατος μετρώντας το διάδρομο με μεγάλα βήματα.
σε αυτούς τους δύο ήπιους λόφους σαν πρόβατα και λευκούς
όπως το χιόνι θα αποσυρθούμε μετά τον πόλεμο
είπε ο Βαρεμένος, με το κεφάλι μέσα στο αλκοόλ.
σε αυτό το ενοικιαζόμενο δωμάτιο, στα περίχωρα της πόλης,
Κόβω  τον Αλέκτορα.
 

NOAPTE DE IUNIE


Într-o noapte de iunie, când aerul a devenit un cuțit
cineva și-a smuls masca. în locul ei a rămas
o Sticlă Mată ce rânjea peste capetele noastre.
și a spus: nimic nu rămâne din ceea ce este prea puțin
prea violent și prea adânc.
Pe pagina celui care înnebunește
arde mireasma fumului de toamnă
în acest Tunel Negru ne repezim ca muștele
a spus Cel Nevăzut măsurând cu pași mari Coridorul.
pe aceste două coline blânde ca niște oi și albe
ca zăpada ne vom retrage după război
a spus Cel Plictisit cu capul în alcool.
în această cameră închiriată, la marginea orașului,
Tai COCOȘUL.

 

ΠΤΗΝΑ ΜΕ ΤΟ ΚΕΦΑΛΙ ΡΙΓΜΕΝΟ ΠΙΣΩ

Πάνω από την γεμάτη νερό εκκλησία σκέφτηκα
ότι μερικά πουλιά με το κεφάλι ριγμένο πίσω θα περάσουν 
να σέρνεσαι στη λάσπη του νερού
Θεέ μου, στους δρόμους γύρω από την εκκλησία μόνο ένας
σηκώνει το αλκοόλ στα χέρια του σαν μαχαίρι
τι λόγια θα μπορούσα να βάλω στα χείλη σου
τι ακρίβεια θα πετούσα στον εγκέφαλό σου σαν βαθύτερο δέρμα
αλλά ποτέ η περιπλάνηση δεν ήταν πιο ξένη 
ποτέ η κόρη που δεν έχω
δεν ήταν πιο γεμάτη θηριωδία
και ο γιος, μακριά, με το πρόσωπό γεμάτο αίμα,
σαν τον καπνό.

 

PĂSĂRI CU CAPUL DAT PE SPATE

Peste biserica plină de apă am crezut
că vor trece câteva păsări cu capul dat pe spate
să te tăvălești în noroiul din apă
Doamne, pe străzile din preajma bisericii unul singur
ridică alcoolul în mâini ca pe un cuțit
ce cuvinte aș putea pune pe buzele tale
ce precizie ți-aș arunca pe creier ca pe o piele mai adâncă
dar niciodată plimbarea nu a fost mai străină
niciodată fiica pe care nu o am
nu a fost mai plină de cruzime
iar fiul, departe, cu fața în sânge,
ca fumul.

Foto credit Angela Marinescu: http://www.litero-mania.com/cuvantul-este-pur-si-slut/
https://omiedesemne.ro/3-poeme-de-angela-marinescu-din-poeme-de-sus-in-jos/?fbclid=IwAR2Lo8v7mZr2Lg2hpoavIB5t0Vt72Q0xgIBwEq6k0LWmFTiyCGuV_Qhd3Tw 

Μετάφραση από την Άντζελα Μπράτσου

© Poeticanet 


Ημ/νία δημοσίευσης: 11 Μαΐου 2020